logare  |  registrare

Barbu Ştefănescu Delavrancea — Apus de soare

Barbu Ştefănescu Delavrancea — Apus de soarezoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 12 septembrie 2011
Barbu Ştefănescu Delavrancea — Apus de soare
37.58 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Barbu Ştefănescu Delavrancea Apus de soare

 

a) Drama Apus de soare are ca temă lupta pentru apărarea fiinţei naţionale şi pentru afirmarea conştiinţei naţionale.

Ideea este că lupta pentru apărarea ţării se duce cu sacrificii şi creează eroi.

      Subiectul este Moldova, în perioada de maximă ascensiune, sub domnia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, pe care autorul îl aseamănă cu un soare. Metafora este preluată din poezia populară Ştefan, Ştefan, domn celMareşi exprimă sistemul social heliocentric. Domnul este centrul universului social; în jurul său sunt familia, curtea, cetatea, Moldova, în cercuri concentrice.

        Metafora care sintetizează domnia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt o găsim în actul I, în cuvintele doamnei Maria: „Stăpânul meu, toamna a sosit, soarele apune trist şi-n urma lui o baltă de sânge". Ca să poată apăra Moldova, Ştefan s-a bătut aproape o jumătate de secol cu ungurii, polonii, turcii, tătarii. El este nevoit şi acum, la bătrâneţe, să se bată, fiindcă regele Poloniei nu mai recunoaşte faptul că a cedat lui Ştefan Pocuţia, o provincie situată la nord de Bucovina, ca garanţie pentru tratatul de pace, încheiat în urma înfrângerii de la Codrii Cosminului.


      Moghilă povesteşte, în actul al II-lea, doamnei Maria, felul în care s-au desfăşurat ostilităţile. Ştefan şi-a ascuns grosul armatei într-o pădure, sub comanda lui Bogdan, şi a lăsat pe Luca Arbore în faţă cu o mie de ostaşi. Polonii îl atacă pe Luca Arbore; acesta se preface că fuge, dar i-a răsfirat în faţa lui Bogdan, care i-a lovit din plin. Ştefan i-a înconjurat şi bătălia s-a transformat într-un măcel al polonilor. Ştefan, la întoarcere, este lovit la un picior. Rana nu i se închide şi sunt chemaţi trei doctori ca să-i ardă cangrena: Şmil, Cesena şi Klingensporn. Profitând de situaţie, o serie de boieri ca paharnicul Ulea, Drăgan şi Stavăr complotează să-i influenţeze pe boieri să-1 aleagă domn pe Ştefăniţă. Ştefan află de complot de la Oana şi hotărăşte să fie ales domn Bogdan, fiul său, încă în timpul vieţii lui, pentru a împiedica luptele ce s-ar fi declanşat pentru tron după moartea sa. El rosteşte un discurs patriotic în faţa Sfatului ţării, în care ideea principală este păstrarea ţării pentru generaţiile viitoare: „Moldova n-a fost a strămoşilor nici, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor voştri şi-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor". El îi pune mantia de domn lui Bogdan şi Coroana. Apoi se încredinţează doctorilor, spre a i se arde rana.


       Fiind imobilizat, cei trei boieri Ulea, Stavăr şi Drăgan pun la cale să fie ales domn Ştefăniţă, nepotul lui Ştefan. Acesta fiind un copil, s-ar fi creat o locotenentă domnească, alcătuită din boieri. Puterea ar fi trecut din mâna domnului în mâna boierilor. Este lupta pentru putere. Ştefan aude strigătele lor din sala tronului şi, deşi ştie că orice mişcare îi

este fatală, ia sabia, pătrunde în sala tronului, unde îl ucide pe paharnicul Ulea. Se întoarce şi moare în braţele doamnei Maria şi ale fiului său Bogdan, rostind cuvântul Moldova.

b) Imaginea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt se construieşte treptat, de-a lungul dramei, dar există şi o imagine, pe care cititorul o are din cronica lui Grigore Ureche, din poemul Dumbrava Roşie de Vasile Alecsandri, din romanul Fraţii Jderi de Mihail Sadoveanu.

    Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost unul din marii principi europeni, care a oprit forţele asiatice, reprezentate de turci şi tătari, să distrugă Europa. El caută să realizeze o coaliţie antiotomană, dar nu a fost sprijinit. în timpul vieţii sale, se petrece marea tragedie a căderii Constantinopolului, fără ca principii europeni să se unească împotriva duşmanului comun. Căsătoria sa cu Maria de Mangop era o recunoaştere a faptului că, dacă ar fi eliberat Constantinopolul, ar fi avut dreptul la coroana Paleologilor.

...

Păreri:
  • 4 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 02.03.2013
    mi se pare un comentariu destul de bun... trebuie sa marturisesc ca pe mine mei ales m-a scos dim impas :)
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com