George BACOVIA

1881-1957

precursorul poeziei române moderne

     Absolvent al Facultăţii de Drept, fără să profeseze vreodată în dome­niul de specialitate, poetul G. Bacovia s-a impus în literatura română cu mare dificultate, dată fiind noutatea poeziei sale. Format la şcoala simbolistă, „poetul toamnei reci şi umede, al iernilor aspre, al verilor toride, infernale" (D. Micu), al dezolării şi al plânsului universal, Geor­ge Bacovia îşi depăşeşte epoca, fiind considerat precursor al poeziei române moderne

     George Bacovia (pseudonimul lui Gheorghe Vasiliu; în familie i se spunea Iorgu, Iorguţ) s-a născut la 4 septembrie 1881 la Bacău. Este fiul Zoiţei Langa şi al lui Dimitrie Vasiliu, comerciant în oraşul natal.

Primii ani de copilărie şi-i petrece la Bacău (sub supravegherea ma­mei, care-1 îndemna spre muzică şi pictură, apoi la grădiniţa de copii a soţilor Schmidt, unde învaţă limba germană) şi la bunicii din satul Bogdăneşti, adus pentru refacerea sănătăţii după crizele de malarie (friguri).

   Familia, deşi împovărată cu opt copii (Gheorghe fiind al treilea), re­uşeşte să le dea tuturor o educaţie onorabilă. Boala va cauza însă amânarea mergerii lui Iorgu la şcoală. La vârsta de 10 ani este înscris la Şcoala de băieţi nr. 1 din Bacău, absolvind treapta primară cu rezultate foarte bune.

      Între 1894 şi 1898 îşi continuă studiile la Gimnaziul Principele Ferdi­nand. Aici îşi descoperă pasiunea pentru desen (în 1899 va obţine premiul I la concursul naţional de desen artistic după natură), caligrafie, muzică, poezie. Bacovia este impresionat de poezia lui Eminescu, Coşbuc, Macedonski, iar din literatura universală îi admiră pe simboliştii francezi Bau­delaire, Verlaine, Mallarme. Mai târziu, poetul mărturiseşte că drept carte de căpătâi i-a fost Les Nevroses de M. Rollinat. Face lecturi serioase din literatura antică şi romanticii francezi, englezi şi germani. Viitorul scriitor chiar improvizează la vioară pe versurile autorilor preferaţi, G. Călinescu afirmând că poetul „a lacul muzică şi a scris versurile după strunele vioa-relor''. Tot din perioada gimnazială datează şi primele poezii, unele fiind publicate ulterior în volumul Plumb (Nevroză, Rai, Sonet ş. a.). Debutează în revista lui Alexandru Macedonski Literatorul, în 1899,cu poezia Si toate, semnată V George. Firea bolnăvicioasă, fragilă, caracterul retras încep să-i influenţeze re-zultatele, școlare şi modul de viaţă, Bacovia rămânând repetent în clasa a V-a. Se pregătește în particular, scrie versuri. Se reînscrie la liceu, absolvindu-l în 1903 cu media 6.63. Această perioadă este evocată mai târziu: „Liceu, cimi-tir al tinereţii mele / Cu lungi coridoare şi examene grele" (Liceu).