Gheorghe ASACHI

1788 -1869

deschizător de drumuri

      Figură centrală în viaţa culturală şi literară a Moldovei de la începutul secolului XIX, Gh. Asachi reprezintă tipul omului universal caracteristic epocilor de renaştere şi iluministe. în calitatea sa de om de cultură şi de litere Asachi a realizat o operă de pionierat: este întemeietorul în­văţământului, al presei, al teatrului din Moldova. A desfăşurat o prodigi­oasă activitate culturală şi literară, cultivând specii noi pentru literatura română: sonetul, balada, fabula versificată, poemul în proză. 

    Gheorghe Asachi a văzut lumina zilei la 1 martie 1788 în târgul Her-ţei, azi regiunea Cernăuţi, în familia preotului Lazăr Asachievici. Om cult şi distins, tatăl său a ajuns arhimandrit al mitropoliei Moldovei. La izbucnirea războiului ruso-austro-turc, familia pribegeşte în Bucovina şi Galiţia.

     Asachi îşi face studiile la un colegiu din Lvov, continuându-le la Facultatea de Filosofie a Universităţii Leopolitane, studii care i-au pus fundamentul culturii sale enciclopedice. N-a absolvit facultatea (din mo­tive necunoscute), plecând în 1806 la Viena, unde studiază matematicile, apoi, în 1808, la Roma, făcând studii de istorie antică şi arheologie, ini-ţiindu-se în literatura italiană şi artele plastice. în timpul şederii de patru ani în Italia, o cunoaşte pe Bianca Milesi, faţă de care are sentimente de dragoste şi care-1 inspiră la scrierea primelor sale versuri, desigur, în limba italiană.

      Reîntors în 1812 în patrie, viitorul cărturar obţine permisiunea de a organiza o clasă de inginerie pe lângă Şcoala Domnească din Iaşi, unde ţine cursuri de matematică, geodezie şi arhitectură.

Înjghebând o trupă de actori, Asachi dă primul spectacol în limba română (1816)- Mirtil şi Hloe.

Numit în 1820 director al şcolilor, Asachi se ocupă cu reorgani zarea  Semiliarului de la Socola, pune după 1828 bazele şcolii primare și ale  gimnaziului de la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, contribuie la deschiderea multor şcoli primare, a primei şcoli de fete, a Academiei Mihăilene (1835).

     Între 1821 şi 1827 e nevoit să se refugieze, însoţindu-1 pe tatăl său în Bucovina şi Basarabia. În 1822 îşi începe misiunea de agent diplomatic la Viena

      La revenirea în ţară, Asachi desfăşoară o activitate socioculturală rodnică fondează gazeta Albina românească (1829), organizează Institutul tipolitografic Albina - prima editură de cărţi laice în Moldova, adună  şi sistematizează documente pentru arhiva statului, este unul dintre   fondatorii Societăţii de Medici şi Naturalişti şi ai Cabinetului de  Istorie Naturală, întemeiază Conservatorul Filarmonic Dramatic, care pregătea cadre actoriceşti, şi Şcoala de Arte şi Meşteşuguri, scoate reviste literare şi ştiinţifice, construieşte prima fabrică de hârtie din principatul Moldova, face litografii pe teme istorice {Dochia şi Traian, Bătălia de la Baia etc.).

• Autor: Vizitatorul | 02.06.2012
  este super.